luni, 16 octombrie 2017

Parcul Național Retezat ( Barajul Gura Apelor, Poaina Pelegii, Lacul Bucura, Vârful Pelaga, Curmătura Bucurei)












































































































Călători prin Retezat

”Din noapte până-n seară
Am călătorit prin țară
Cu căței ne-am întâlnit
În mașină am dormit,
Noaptea-nconjurați de stele,
Înveliți cu Calea Lactee,
Ziua după răsărit
Soarele ne-a dezvelit
Și sub cer albastru-apare
Colorată și vioaie,
Pădurea cea minunată
De mândra toamnă pictată.
Pe drum cu-oglinzi fermecate
Ființele ne sunt purtate,
Șerpuind urcam cu drag
Prin pădure, printre brazi,
Ajungem la jnepeniș,
Mai urcăm încă un pic
Și se zărește îndată
Creasta muntelui brăzdată.
Vântu-aici e jucăuș,
Iarăși noi mergem mai sus,
Lângă lac stăm puțintel
Vântul s-a-năsprit nițel,
Continuăm a urca
Apare și zăpada
Așa pe ici și colea.
Sus pe creastă
Soare cald,
Cer albastru brăzdat cu alb,
Vântul este tot mai drag
Vine numai în rafale,
Mai să te ia de pe picioare.
Ajunși pe vârf poposim,
Bucuroși cu drag zâmbim
De jur-împrejur privim
Și după-acel mic popas
O luăm din nou la pas,
Coborâm cu spor în vale,
Pe cărare stăm la soare,
Vântul s-a mai domolit,
Iarăși lac și jnepeniș,
Brazi și păduri colorate,
Drumuri cu-oglinzi fermecate,
Călători spre altă noapte,
Un apus neașteaptă-n prag
Și-apoi somn spre altă zi
Și-om vedea noi ce-a mai fi.”